Exil la Pontul Euxin (I)

După ce voi muri, când voi ajunge în faţa Celui Carele, El, Singurul, are dreptul să judece, nu îi voi spune: “iartă-mă!”. “Am fost poet”, îi voi spune. “Adică: am iubit, am înţeles de la naştere rosturile nesomnului, am suferit, m-am bucurat de fiecare adiere de vânt şi m-am cutremurat la atingerea fiecărei picături de ploaie, am fost fericit ascultând tăcerea dintre cuvinte şi m-am chinuit, îndelung, viaţa întreagă,să înţeleg liniştea ce leagă un sunet de altul şi de aceea m-am îngerit, pentru că, de fapt, Tu, m-ai iertat încă de la naşterea mea!”                

 1.câtă risipă, când o aripă se înfiripă

din gând.gând după gând,

renăscând,doarme plângân

dîntr-o clipităşi ce ispită şi infidelă şi aiurită

într-o risipă.                                                                        

2.e-atâta culoare în aer, în frunze,

în mângâierile tale confuze,

în încredinţarea cum că am fi

copii care nasc mereu alţi copii.

e-atâta culoare şi-aşa o părere

în alcătuirea ta de muiere

că-mi pierd auzul  şi ochiul se-nchide

în asurzitoare, ciudate crisalide,

că piere mirosul şi gustul îmi piere,

doar trupul întreg pe tine te cere.                                                                          

 3.ciudat miracol! Cum se-nfiripează

minunea care pare veşnic trează,

ochiul ce stă mereu deschis

şi-atunci când totul pare numai vis,

gândul acela care-i necuprinsul,

tot el şi largul, tot el şi întinsul,

tot el adâncul, tot el şi înaltul,

de ne-asemuit cumva cu altul,

el îngustimea ce măsoară tot

şi neputinţa când nu pot să pot.c

iudat miracol care se-ntrupează

în îndoiala ce ne vizitează.                                                                              

exil1

DIALOG INSTANT

Constantin Lamureau                               DIALOG INSTANT Primul dialog –

despre ciori1

iubito, eu traiesc in flori:

in jurul tau ceilalti cresc ciori

din stramba floare-a gurii-mi curg

mari pasari care ard pe rug

si-s armonie si venin

si struguri grei prefac in vin

sunt ce eram, raman ce-am fost

rostul lumii dandu-i rost

si rad cand plangeti;

in rest plang.

imi curg din ochiul meu natang

zapezi din anul ce-a trecut

si sunt nebunul cand ascult

cum curge noaptea peste noi,

cum geme viata sub nevoi,

cum trec iubirile la colt,

cum fura hotul de la hot,

cum ne mintim de-adevarat

ca nu-i greseala si pacat

in verbul care-nseamna acum.

oh, sunteti maci si mici orcium

si sunteti mari si maci mereu

pierduti in cate-un dumnezeu,

sunteti orice, sunteti oricum

in ceasul prefacut in scrum

si fiindca-mi cresc in gura flori

in jurul tau ceilalti cresc ciori.

dialog instant

lansarea lunii martie a Editurii Nelinisti metafizice

Joi, 20 martie 2008, 0ra 17 , la sediul Cercului Militar Constanta, in cadrul cenaclului “Mihai Sadoveanu”, se vor lansa ultimele aparitii ale editurii “Nelinisti metafizice”

alaturi de

Volumul “Din cioburi” semnat de Valeriu DG Barbu. Autorul este detinut
la Penitenciarul Galati.
Meritul de a scrie si de a publica un volum in timpul detentiei ii apartine.Dar, o importanta deosebit de mare a avut felul in care conducerea Penitenciarului intelege ca detentia nu inseamna ispasirea pedepsei ci si intrarea dupa aceea a detinutului , ca om liber, in societatea, cu drepturi egale cu fiecare

Volumul “Între cer si pãmânt”, semnat de Ana Eugenia Pãcurar este tot un volumul de debut.

Autoarea locuieste in Zalau si se dovedeste a fi nu numai un poet deja format ci, o personalitate complexa ce merita sa fie cunoscuta de catre cititor.

Scriitoarea Ana Ruse lanseaza un volum de poezie cu caracter religios, volum format din doua parti: una cu poezie religioasa pentru copii si cealalta pentru parintii acestora.Intentia autoarei este sa daruiasca bisericilor din Constanta aceste volume, ca o expresie a sentimentelor pe care sarbatorile Pastilor le trezeste in fiecare crestin

Asa cum a promis pe coperta patru a ultimului volum de versuri, aparut tot
la Editura
“Nelinisti metafizice”, Iosif Serb publica un volum de proza, volum format din doua parti distinctie: “Filiera” ce creioneaza avatarurile ziaristului din perioada comunista si “Baieti de cartier” in care incearca sa surprinda transformarea societatii constantene in primii ani de dupa revolutie.

Povestile trimise timp de doua sute de zile pe internet, dimineata de dimineata, de catre Constantin Lamureanu, s-au adunat intr-o carte promisa de mult si care se lanseaza acum cand autorul trece in ultimul an pana la a implini 60 de ani

EDITURA “NELINISTI METAFIZICE”