vegetală

dreamland

zi de decembrie

lacrima umbrei

inutilă-ntrupare

Poetul Ovidius, subiect de revista si de festival

– Imaginata ca o revista de cultura si arta, “Nelinisti metafizice” isi propune sa adune in jurul sau oameni de cultura din intreaga tara, dar si din strainatate

Cercul Miliar Constanta a gazduit sambata, lansarea numarului dublu al revistei “Nelinisti metafizice”. Publicatia este scoasa sub egida Asociatiei cultural-stiintifice “Nelinisti metafizice” si se afla la cea de-a treia aparitie. Partenerul cultural al Asociatiei este Cercul Militar Constanta, reprezentant al Statului Major al Fortelor Navale Romane. Deoarece 2007 este declarat anul aniversar Ovidius, numarul ianuarie-februarie al revistei constantene de cultura este dedicat poetului iubirilor pierdute. “Ovidius-2050 de ani de la nastere. Exilul, o conditie a existentei creatorului” este tema numarului dublu al “Nelinistilor metafizice”. Sociologul Constantin Lamureanu, redactorul-sef al revistei isi doreste sa faca din lansarea fiecarui numar al publicatiei un eveniment deosebit. Imaginata ca o revista de cultura si arta, “Nelinisti metafizice” isi propune sa adune in jurul sau oameni de cultura din intreaga tara, dar si din afara ei. Printre cei care au luat cuvantul in cadrul evenimentului prilejuit de lansarea lucrarii s-au aflat parintele vicar Chesarie, reprezentant al Arhiepiscopiei Tomisului, Valentin Zeicu, directorul general al Companiei Nationale Administratia Canalelor Navigabile Constanta, comandorul Marian Mosneagu, reprezentant al Statului Major al Fortelor Navale si Bonea Sorea, seful Centrului Militar. Scriitorul Constantin Lamureanu a prezentat tematica urmatoarelor aparitii ale publicatiei, deoarece fiecare numar al “Nelinistilor metafizice” este dedicat unei teme principale. Numarul din martie va avea ca tema Basarabia. Acesta va beneficia de o dubla lansare, la Constanta, de ziua Basarabiei, si la Ploiesti pentru a celebra ziua poetului national, Nichita Stanescu. Deoarece 23 aprilie este declarata de UNESCO Ziua Mondiala a Cartii si a Dreptului de Autor, numarul din aprilie, asa cum era de asteptat, va fi dedicat cartilor. Festivalul Ovidius se va deschide in august Lansarea revistei “Nelinisti metafizice” a coincis cu deschiderea perioadei de pregatire a festivalului “Ovidius-2050 de ani de la nastere”, initiat de asociatia cultural-stiintifica “Nelinisti metafizice” sub patronajul Inalt Prea Sfintiei Sale Teodosie, arhiepiscopul Tomisului si al Dobrogei. Organizatorii isi doresc ca acest festival sa se desfasoare in luna august. Fondurile necesare realizarii evenimentului urmeaza sa fie stranse prin aportul public al constantenilor. “Asa a fost facut Ateneul Roman, asa a fost ridicata faleza Cazinoului din Constanta si statuia lui Eminescu de catre comitetul condus de I.N. Roman”, a afirmat Constantin Lamureanu. “Fie ca va dura o ora, o dupa-amiaza, o saptamana sau o luna, acest festival se va realiza. In functie de banii pe care-i vom aduna pana in luna iunie, Comitetul de organizare va hotari cat va dura festivalul”, a adaugat redactorul-sef al revistei “Nelinisti metafizice”. Prevazut pentru luna august, festivalul isi propune, printre altele sa stimuleze turismul in peninsula si in orasul Constanta.

Japca ovidiana

– Scriitorul si sociologul Constantin Lamureanu, directorul executiv al Festivalului “Ovidius 2050″, il acuza pe Aurel Papari de gestionare deficitara a fondurilor

Constantin Lamureanu a avut ideea organizarii festivalului in urma cu doi ani. Cel care a gandit manifestarea este nemultumit pentru ca fondurile au cam disparut. Implicati in trista poveste a aniversarii marelui poet sunt IPS Teodosie, Aurel Papari, rectorul Universitatii Andrei Saguna, si Petrica Munteanu, directorul Directiei Programe, Relatii Internationale si Organizare Evenimente din cadrul Primariei Constanta. “Anul trecut, am vrut sa fac un festival pilot si am trimis cereri Consiliului Judetean Constanta si Primariei, insa nici macar nu ne-au bagat in seama. Nu ceream bani de la ei, ci doar sa sprijine Asociatia Nelinisti Metafizice, pentru ca populatia nu crede in ONG-uri. Ceream, de fapt, sprijin logistic, pentru ca oamenii sa depuna bani. Conturile nu trebuiau administrate de mine, ci de ei. Nu am vrut sa gresim anul asta, cand se implinesc 2050 de ani de la nasterea lui Ovidiu”, povesteste sociologul. Lamureanu mai spune ca Aurel Papari s-a implicat singur in organizarea evenimentului, fara ca cineva sa-i solicite ajutorul. “S-a oferit sa ne ajute din proprie initiativa, in martie. Ne-a ajutat atat de mult, incat a ramas singurul. In prima faza, era inclus in proiectul nostru si Valentin Zeicu, fostul sef de la Administratia Canalelor Navigabile, insa, atunci cand a fost schimbat, Papari a spus ca nu ar mai trebui sa se implice si el, pentru ca deja este un Ťfostť. I-am zis ca la un moment dat va fi si el un fost si mi-a raspuns ca asa ceva nu se va intampla, pentru ca el este pe viata la Andrei Saguna”, declara Constantin Lamureanu. Valentin Zeicu spune ca decizia de a se retrage i-a apartinut. “Festivalul asta trebuia sa aiba o dimensiune si noi am pornit pe anumite coordonate si strategii. Cand nu m-am mai regasit in ele, m-am retras. Meritul festivalului apartine lui Lamureanu, care a tras mult sa se organizeze. Din pacate, planul de la inceput s-a distorsionat si acum ii inteleg suferinta”, spune fostul sef de la CNACN. “Smecheria lui Papari” Scriitorul considera ca rectorului de la Saguna i-a fost frica pentru ca “Zeicu este un om de o moralitate impecabila”. “Smecheria lui Papari a fost mare. A zis ca nu este bine sa il bagam prea mult in seama pe Inalt Prea Sfintia Sa Teodosie, si sa punem evenimentul sub patronajul sau, pentru ca el tine cu PSD-ul si ca nici la Sinod nu-l prea inghite lumea. Asa ca s-a propus sa punem manifestarea, ca fiind binecuvantata de Teodosie. Am refuzat pentru ca IPS a facut rost de banii pentru eveniment. Daca nu era Teodosie, care sa vorbeasca cu primarul si cu CJC, Papari nu facea nimic”, explica directorul Festivalului Ovidius 2050. Lamureanu mai spune ca, anul acesta, Inalt Prea Sfintia Sa a purtat toate discutiile cu Primaria si cu CJC pentru alocarea de fonduri si ca toti artistii care au participat la eveniment au fost platiti din banii Arhiepiscopiei. Aflat la prima editie, evenimentul ar fi trebuit sa fie un punct de atractie pentru turisti, dar mai ales pentru constanteni. Din pacate, manifestarea a sucombat inainte de a se naste. Organizatorii si-au aratat “interesul” pentru Ovidius 2050, printr-un banner si un afis. Din acest motiv, la spectacolul organizat in Piata Ovidiu, sambata seara, a venit “o mana” de oameni. Trista aniversare Publicul a fost alcatuit in mare parte din parintii veniti sa-si sustina copiii care au evoluat in cadrul spectacolului. Pentru ca, trebuie mentionat ca cei mici, invitati sa participe la spectacol, membrii ai unor grupuri de gimnastica aerobica si elevi de la Palatul Copiilor, au fost singurii care s-au pregatit cu adevarat pentru manifestare. Cu exceptia unor momente folclorice, festivalul Ovidius nu a avut nimic “ovidian”. A fost un prilej de a prezenta scheciuri fade si vulgare, pana la ridicol, care nu aveau nimic in comun cu “poetul iubirilor gingase”. Probabil ca recitalul Mirabelei Dauer si prezenta celor doi prezentatori, actorii Iurie Darie si Anca Pandrea au mai adus ceva “popularitate” primei seri a festivalului. Pentru ieri seara, fusese programat un recital cu Vasile Seicaru si Vladi Cnejevici. Si pentru ca s-a vrut a fi un act de cultura, festivalul a beneficiat si de o expozitie la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie, alcatuita din patru carti monografice si trei vederi postale vechi, nedatate, care au imortalizat statuia poetului Ovidius. Organizatorii l-au luat pe “nu stiu” in brate Festivalul a beneficiat de 850 de milioane de lei, fonduri care, potrivit acuzatiilor lui Lamureanu, au fost foarte prost gestionate. “Nu stim pe ce au fost cheltuiti banii. Pe niste insigne, medalii, afise si bannere, care nu apar pe nicaieri. In oras am vazut vreo trei afise si doua bannere. Diplomele sunt facute la Saguna, la fel si afisele. Banuiesc ca niste facturi exista, dar nu stiu cat de corecte sunt ele. Eu am gandit festivalul asta si de doi ani ma chinui sa il fac. Nu am cheltuit un leu. Cine a furat banii, sa raspunda pentru ei. Dovezile le putem gasi. Fondurile au venit de la Consiliul Judetean si de la Primarie. Ne-au dat 850 de milioane, fonduri care au fost date, practic, Fundatiei Sporting, prin doamna Elena Francu”, reclama Constantin Lamureanu. Nici artistii prezenti la eveniment nu au fost foarte multumiti de ceea ce s-a intamplat. Sociologul spune ca prezentatorii manifestarii, Iurie Darie si Anca Pandrea, au acceptat, din prietenie, sa prezinte gratis festivalul. “Cei doi nu au fost multumiti pentru ca nu li s-a asigurat transportul. Au venit cu microbuzul de la Bucuresti, in conditiile in care nu primesc nici un ban. In plus, au reclamat ca Tatianei Stepa i s-a pus masina la dispozitie si acum spun ca ei nu mai pleaca acasa in aceleasi conditii in care au venit. Inalt Prea Sfintia Sa le-a trimis la toti masina, numai lor nu si spune ca din cauza mea. Pe ei doi i-am chemat de fata cu IPS fara nici un ban, fara nici o pretentie. Si acum ii spune Ancai ca din cauza mea nu au cu ce sa plece acasa. Acum Papari le-a dat o masina cu care sa plece la Bucuresti, cu care mai pleaca cativa. Eu de unde sa le dau masini? Am masini in buzunar?”, spune Lamureanu. Nici programul nu a fost multumitor. Cel care a gandit si a pus la cale festivalul Ovidius 2050 spune ca “doua ore de festival seamana cu TVR pe vremea lui nea Nicu. O personalitate cum este Ovidius nu merita un asemenea tratament”. Cheltuirea fondurilor ridica mari semne de intrebare, din moment ce unii artisti au aparut pe scena fara sa ceara vreun ban. Sagunistul si suta de insigne Aurel Papari, rectorul sagunist, spune ca s-au facut cate o suta de insigne, medalii si diplome si ca s-a pus, la un moment dat, problema sa se faca o mie din fiecare. “Au fost comandate la Fondul Plastic. Nu stiu cat au costat, nu ma ocup eu de asa ceva, ci Petrica Munteanu. Eu m-am ocupat numai de partea stiintifica, de simpozion. Aspectele ce tin de costuri nu ma privesc. Fondurile sunt gestionate de Petrica Munteanu, care reprezinta finantatorul”, explica sagunistul. Pe de alta parte, reprezentantul finantatorilor, Petrica Munteanu, declara ca nu exista niciun fel de probleme in gestionarea fondurilor. “Constantin Lamureanu are probleme serioase cu capul. Astea sunt fanteziile unuia fugit de la Palazu. Nu stiu sa va dau cifre exacte, nu le stiu pe dinafara, insa sumele se vor justifica. Cheltuielile le-am discutat cu domnul Papari in asa fel incat sa ne ajunga banii. Problema este ca domnul Lamureanu a vrut sa-si scoata patru carti cu aceasta ocazie si nu am fost de acord. Tot ce tine de festival, de partea artistica, a fost asigurat de Papari si de Arhiepiscopie. Cheltuielile pentru insigne si celelalte lucruri nu au fost atat de mari. Scena, sonorizarea si luminile au costat in jur de patru mii de euro. Mai departe, cearta Papari – Lamureanu este ciorba lor si nu vreau sa ma bag. Este un scandal de doi bani si este pacat de festivalul asta”, s-a revoltat Munteanu. Lamureanu neaga, insa, acuzatiile referitoare la carti, spunand ca a refuzat finantarea tiparirii acestora. Trupa de teatru formata din “copii necajiti” O alta problema o reprezinta trupa teatrului Elvira Godeanu, din Targu Jiu, care a venit pentru a participa la festival si s-a trezit ca nu mai are bani sa se intoarca in orasul de bastina. “Ei au venit gratis, pentru ca autoarea piesei este colaboratoare a revistei Nelinisti Metafizice. I-au cazat in caminul Seminarului Teologic, de pe strada Titulescu. Dupa ce ca au venit fara a cere bani, nici nu i-au mai inclus in festival”, reclama Lamureanu. “In ceea ce priveste trupa de teatru din Targu Jiu, Inalt Prea Sfintia Sa s-a implicat direct. A spus ca nu avem timp sa promovam niste oameni care vin de la sute de kilometri, in conditiile in care nici cei de aici nu pot aparea toti pe scena. Era un moment artistic de zece minute si pentru asta nu merita sa-i aducem. Este zurbagiu cel care i-a chemat”, explica Aurel Papari. IPS Teodosie sustine insa ca “cei din Targu Jiu sunt niste copii mai necajiti, pe care i-am cazat noi. Probabil ca si-or fi cheltuit banii de intoarcere, dar o sa-i ajutam noi”.

Corina SAMOILA si Mirela STINGA

Nasterea lui Ovidius, sarbatorita cu “Tristia”

Cei pe care numele lui Ovidius ii duce cu gandul la poetul exilat la Tomis vor aprecia, cu siguranta, si vor considera drept un eveniment iesirea de sub tipar a lucrarii “Tristia”. Volumul publicat in limba latina si aparut prin grija lui Aiserin Nebi vine in sprijinul studentilor care pot gasi in aceasta lucrare un instrument util, atat pentru studierea limbii latine, dar mai ales pentru apropierea de opera lui Ovidius, poetul exilat la Tomis. Lucrarea beneficiaza de o postfata semnata de catre Constantin Lamureanu, publicata in presa, in urma cu 19 ani. Lansarea oficiala a volumului nu se va lasa asteptata. Pana in primavara, cei care au pus la cale acest proiect care promoveaza opera lui Ovidius, si-au propus sa editeze si celelalte volume ale poetului iubirilor gingase. Pana la sfarsitul anului, in luna decembrie, urmeaza sa fie publicata si lucrarea “Metamorfoze”, fiind apoi urmata de “Ars armandi” la inceputul anului viitor. Luna martie le va aduce cititorilor si ultimul volum din seria dedicata lui Ovidius, si anume: “Ponticele”. Cartile vor fi cuprinse intr-o caseta. Primul volum cauza viciilor de organizare, manifestarea care ar fi trebuit sa sarbatoreasca cei 2050 de ani de la nasterea poetului “iubirilor gingase” a esuat. Din acest motiv, “Tristele” a iesit de sub tipar abia in urma cu doua zile. Pana la urmatoarea editie a Festivalului, initiatorii acestui proiect s-au gandit sa le asigure bibliofililor si o editie in limba romana a capodoperelor ovidiene, vorbind deja, in acest sens cu profesorul Traian Lazarovici.

Mirela STING

EROS SOMNOLENT